Istoric

După 1989 biserica a avut parte de posibilitatea manifestării în libertate a credinţei sale creştin baptiste. Un lucru care s-a hotărât după 1990 a fost ca Biserica Creştină nr. 1 din Constanţa să poarte titulatura şi numele: Biserica Creştină Baptistă „SFÂNTA TREIME” din Constanţa. Pe lîngă lucrurile menţionate mai sus – predicarea evangheliei fără oprelişti, pe lângă posibilitatea organizării unei evanghelizări pe stadion, etc, – biserica şi-a propus să-şi organizeze lucrarea pastorală conform nevoilor bisericii, lucru care era foarte dificil înainte. Astfel în 1991, aşa cum s-a menţionat, a fost ales un al doilea păstor, în persoana lui Octavian Baban. Acesta a fost inginer în fizică atomică, dar a renunţat la serviciul său, pentru a deveni colaborator al lui D. Hnatiuc în lucrarea pastorală. Aşa cum s-a menţionat, O Baban a plecat însă la studii teologice în Londra – Marea Britanie. Nevoia unui al doilea păstor în biserică era mare. Aşa că în 1992, la 1 sept. a fost ales ca păstor asistent Marian Ghiţă, cel care era diacon al bisericii. În anul 1994, în septembrie a plecat din Constanţa definitiv. El a plecat la Oradea, ca profesor la Institutul Biblic „Emanuel”. În momentul de faţă el este prorector al institutului, dar şi păstor al Bisericii Creştine Baptiste „Emanuel” din Oradea. D. Hnatiuc a mai rămas păstor în Constanţa, după plecarea la Oradea, încă un an de zile, pînă în 1995; doar ca girant. El, în această calitate a mai fost în Constanţa, la unele întâlniri ale comitetului, a oficiat un botez în 1995 şi a participat la adunarea generală a bisericii din 26. febr. 1995. Aşadar, în Biserica „Sf. Treime”, din 1994 a rămas un singur păstor, Marian Ghiţă; urmând ca ulterior să se rezolve aducerea unui al doilea păstor.

Perioada păstoririi lui Dorin Hnatiuc ( 1985 – 1994 ), a fost o perioadă deosebit de rodnică. Biserica a avut cel mai mare număr de membri din istoria ei; au avut loc cele mai mari botezuri, ca număr de candidaţi. S-a pus un accent deosebit pe predicarea Cuvântului lui Dumnezeu, urmărindu-se zidirea spirituală a bisericii prin maturizarea spirituală a credincioşilor, cât şi formarea de slujitori bine întemeiaţi în credinţa creştină baptistă şi în mânuirea Cuvântului Domnului. Perioada aceasta a marcat şi trecerea de la o epocă istorică – cea a comunismului, la o altă epocă – cea a democraţiei. Ştiam însă, că acest lucru nu însemna rezolvarea problemelor cu care se confruntau credincioşii, ci înţelegeam că suntem în faţa unor noi provocări; doar încă suntem pe pământ şi Domnul Isus Cristos încă nu a revenit. Biserica a simţit un suflu nou, un avânt deosebit în lucrurile spirituale. L-am văzut pe Dumnezeu la lucru în istorie într-un mod deosebit şi aceasta ne-a dat aripi. Dumnezeu a dat un har special bisericii Sale în acest timp; şi de aceea îi suntem pe deplin Lui recunoscători.

Din septembrie 1994 Biserica Baptistă „Sf. Treime” din Constanţa a cunoscut o nouă perioadă. Marian Ghiţă, cel rămas să fie păstor aici, şi care este în prezent păstor al bisericii, s-a născut în Baia-Mare la 11 iunie 1954, ca fiu al păstorului bisericii baptiste din localitate. În 1957 familia Ghiţă se mută în Galaţi; organele de securitate comuniste îl expulzase pe păstorul Alexandru Ghiţă din Baia-Mare. În Galaţi, M. Ghiţă creşte, face şcoala, armata şi devine inginer mecanic. Aici, în Biserica Creştină Baptistă din localitate Îl cunoaşte în mod personal pe Domnul Isus Cristos şi-L primeşte Ca Domn şi Mântuitor în viaţa lui. Se botează în august 1973. Aici, în biserica din Galaţi, el este implicat pentru prima dată în lucrarea lui Dumnezeu. În 1979 M. Ghiţă părăseşte Galaţiul, ajungând inginer la Călăraşi pe platforma combinatului siderurgic care tocmai se construia. Şi în Călăraşi erau credincioşi neoprotestanţi, este adevărat puţini, cu care el a avut părtăşie creştină. Prin căsătorie – cu Mariana, fostă Ene, fiica presbiterului Ene Gheorghe de la Biserica baptistă nr. 2 din Constanţa – M. Ghiţă se mută în Constanţa în 1982. Aici lucrează în producţie ca înginer până în 1992. În anul 1985, în mai, M. Ghiţă este ordinat ca diacon în Biserica Baptistă nr. 1 din Constanţa, alături de Olariu Adrian – venit şi el în Constanţa, dar din nordul Moldovei. Ca diacon al bisericii, el s-a implicat, printre altele, şi în lucrarea spirituală din biserica baptistă din Mangalia, până în 1993, când a revenit în ţară păstorul Ioan Dăduică şi a devenit el păstorul acestei biserici. În 1992, M. Ghiţă a fost ales păstor al bisericii, alături de D. Hnatiuc; iar în 1994, aşa cum s-a arătat M. Ghiţă rămâne singurul păstor al bisericii, datorită plecării lui D. Hnatiuc la Oradea.

În perioada 1994 – 2002, deci până astăzi, se poate spune că Biserica Creştină Baptistă „Sfânta Treime” din Constanţa cunoaşte harului lui Dumnezeu în consolidarea lucrării spirituale de după înlăturarea regimului comunist din România – după 1990, şi după lucrarea spirituală ce luase avânt în vremea păstorului Dorin Hnatiuc. Dacă analizăm dinamica membralităţii bisericii constatăm, cel puţin, o stagnare a creşterii numărului de membri. Cifrele consemnate oficial sunt următoarele: în 1995 apar 524 membri; în 1996 – 504 membri; în 1997 – 488, 490 şi 453 membri; în 1998 – 470 membri; în 1999 – 451 şi 440 membri; în 2000 – 445 membri; în 2001 – 475 membri; iar în 2002 – 457 membri. Mereu, însă, se consemnează că au fost scăzuţi membri bolnavi şi cei ce erau pentru o perioadă de timp plecaţi, fie ca elevi şi studenţi în alte localităţi, fie cu alte motive. Aceasta nu înseamnă că nu au fost convertiri prin Evanghelie şi botezuri – consemnăm aprox. 100 de persoane botezate în această perioadă, dar, faţă de aprox. 250 persoane botezate în perioada 1985 – 1994. Motivele pentru această situaţie de stagnare sunt mai multe. Iată câteva: s-a pus un mai mare accent în lucrarea spirituală pe consolidarea credinţei; mulţi au plecat din biserică în alte biserici; au fost excluşi mulţi membri a căror viaţă nu era după voia lui Dumnezeu; s-a considerat necesar ca cei care doresc să se boteze să fie mult mai serioşi în decizia lor; au fost foarte puţine evanghelizări; nu au fost decât puţini care au primit evanghelia prin mărturia personală a credincioşilor – convertirea majorităţii a avut ca şi cauză predicarea evangheliei de la serviciile divine ale bisericii; mărturia multor credincioşi a lăsat de dorit; o altă explicaţie este şi faptul că în perioada de dinainte de 1994 unii dintre cei ce au fost consemnaţi ca membri ai Bisericii Baptiste „Sf. Treime” din Constanţa erau de fapt membri în biserica din Eforie care a fost filială a Bisericii din Constanţa. Ulterior Biserica din Eforie a rămas biserică separată, cei botezaţi din Eforie fiind consideraţi apoi membri ai Bisericii de aici. În ciuda multor piedici Dumnezeu şi-a păzit totuşi biserica Sa şi i-a dat mult har. Pe lângă slujitorii care s-au ridicat în perioadele precedente, şi care au fost amintiţi: Puha Octavian, Bogheanu Gheorghe, Bejenaru Radu, Cartacai Daniel, Vlăgea Cornel, Mehedinţi Tit, Cuza Cristian, Olariu Adrian, Dragomir Ghiţă, Cristian Mircea, Alexandru Vasile, Băcioiu Marius, Silivestru Ştefan, Pascale Ion, Omuţ Nicolae, Gherman Nicolae, Baban N. Dumitru, Nicula Florea, Vasiloglu Dan, Tudose Cornel – aceştia au slujit în comitetul bisericii, fie au fost oameni de nădejde în biserică. Pe lângă aceştia, deci, s-au mai ridicat ca oameni ai lui Dumnezeu în biserică: Roşu Ion – din Corbu. El a fost şi Evanghelist al Bisericii în 1995 – 1996; Georgescu Daniel – pentru un timp scurt; Cristian Samuel – un om plin de râvnă pentru cercetarea Cuvântului lui Dumnezeu, şi pentru a-i îndruma pe alţii în cunoaşterea şi trăirea lui; Crăiţă Petru – remarcat pentru implicarea în zidirea şi repararea unor locaşe de cult ( vezi de ex. construirea din buzunarul propriu a unei case de rugăciune în Dorobanţu – misiune a bisericii din Constanţa ); Ilaşcă Valentin – a sprijinit plecarea în misiune de propovăduire a Evangheliei, fie a corului bisericii, fie a diferitelor grupuri de misiune; Ghereben Isaia; Jurcă Constantin; Ghereben Silviu – un frate tînăr plin de dinamism în cadrul comitetului bisericii; Dumitraşcu Marin – cel care s-a ocupat cu furnizarea de literatură creştină; Dăduică Ioan – fost păstor al bisericii între 1965 – 1985. A plecat în S.U.A. aşa cum s-a menţionat mai sus, dar în 1993 el s-a întors, devenind păstor în biserica baptistă din Mangalia. La începutul anului 1999, el a devenit membru al Bisericii „Sf. Treime” din Constanţa, din nou. Experienţa dânsului în lucrarea lui Dumnezeu, prestanţa sa spirituală şi morală au contribuit foarte mult la bunul mers al slujirii în Biserică; de aceea el a fost ales în comitet, primind însărcinarea de a ajuta pe păstorii bisericii în lucrarea lor. A fost ales şi secretar al Comunităţii Bisericilor Baptiste din Constanţa, funcţie pe care o are şi acum. Lista de oameni ai lui Dumnezeu poate continua.

Lucrarea bisericii a continuat să se dezvolte în această perioadă. S-a continuat să se lucreze la zidirea spirituală a credincioşilor, prin învăţătură din Cuvântul lui Dumnezeu. S-a acordat o mare importanţă cercetării sistematice a învăţăturii creştine şi aplicării Evangheliei la viaţa şi slujirea credincioşilor. S-a continuat să se lucreze cu copii; este organizată şcoala biblică pe categorii de vârstă. S-au implicat în această muncă: Lidia Rusu, Simona Aostăcioae, Ilea Lucia, Baicu Steluţa, Bogdan Violeta, Cartacai Silvia – care îi învaţă cântări creştine, Fătu Clara, Nicola Rodica, Simion Petrică – care s-a ocupat de adolescenţi, Vlăsceanu Liviu – care se ocupă acum de Închinarea bisericii, Vlăgea Bogdan, Băcioiu Rodica, Bonţescu Mihaela, etc. O lucrare paralelă şcolii biblice pentru copii este AWANA care adună pe copii ai celor din biserică, dar şi din afara ei şi care îşi propune să se ocupe de copii în timpul lor liber, dar într-un mod care să încurajeze apropierea lor de Dumnezeu şi unii de alţii. S-au organizat şi tabere de copii care încuraja apropierea copiilor credincioşilor de ai celor necredincioşi, şi antrenarea lor în relaţii sănătoase. După 1990 s-a organizat şi învăţământul religios confesional. Conform legii din România elevii trebuie să se încadreze în acest sistem. Din partea bisericii se ocupă de acest învăţământ: Negoi Dorian – absolvent al Fac. de Istorie, Durduc Mioara. Mulţi tineri au acum posibilitatea să se pregătească în institute superioare de învăţământ teologic; astfel, mai mulţi tineri au absolvit, sau studiază în prezent la Facultatea de Teologie Baptistă din Bucureşti, sau din Oradea, la dublă specializare. Scopul acestui sistem de învăţământ este acela de a-i forma pe tineri pentru a fi martori ai lui Cristos în diverse domenii de activitate. Lucrarea între tineri, deasemenea, s-a dezvoltat. Ei sunt antrenaţi pentru a ajunge să slujească în biserică. Se ocupă de tineri tot cei tineri.

Claudiu Fechete – care este al doilea păstor al bisericii din iulie 1998, a fost responsabil cu lucrarea tineretului. El este din Alba Iulia şi s-a născut în ziua de 20 iulie 1971. A primit pe Domnul în viaţa lui şi s-a botezat în ziua de 22 sept. 1991. S-a căsătorit cu Viorica din Hăpria – jud. Alba. A absolvit Institutul Teologic Baptist din Bucureşti în 1998, iar în febr. 1998 a fost ales ca păstor al Bisericii. În 1999 el a fost ordinat ca păstor. Este un tânăr dinamic, plin de râvnă pentru Domnul şi pentru lucrarea lui. Iată deci că, în prezent, Biserica Creştină Baptistă „Sfânta Treime” din Constanţa are doi păstori: Marian Ghiţă şi Claudiu Fechete. În locul lui Claudiu Fechete, acum este responsabil cu lucrarea tineretului Cristian Cherechean. El este venit ca misionar din Arad, tocmai pentru lucrarea între tineri, dar la începutul venirii lui, în sept. 2000, împreună cu soţia şi cu copii lui, el s-a ocupat cu această lucrare la nivelul comunităţii. În afară de C. Cherechean, în această lucrare s-au mai implicat şi: Drăgoi Cristian, Dragomir Iulian, Dragomir Sorin, Bejenaru Mircea, Ioan Marcu, Vlăsceanu Liviu, Vlăgea Bogdan, etc.

Lucrarea de evanghelizare a luat deasemenea o mare amploare. S-au dezvoltat diferite lucrări evanghelistice: Evanghelizare masivă – Nelu Roşu a fost în 1995 evanghelistul Bisericii, responsabil cu acest proiect de evanghelizare. Ulterior el a devenit păstor cercul pastoral Corbu; proiectul „Ghedeon” – responsabili au fost: Georgescu Daniel, Olariu Adrian; Evanghelizarea prin filmul „Isus” – misionar este Nicu Omuţ şi Cuza Cristian. Ei misionează în toată partea de sud-est a României; evanghelizarea printre deţinuţii din penitenciare – Mircea Cristian, Dragomir Gheorghe, Gheorghe Boghian; evanghelizare printre studenţi – Negoi Dorian, Cristian Drăgoi; Evanghelizare printre marinari şi familiile lor; În evanghelizări s-a colaborat şi cu fraţi din alte ţări. Există o preocupare a bisericii în vederea evanghelizării în puncte de misiune în care se doreşte a se planta biserici. Astfel s-au deschis 5 puncte de misiune în jud. Constanţa : Dorobanţu – aici biserica are un misionar, pe Ovidiu Timiş, venit din Bistriţa, în Constanţa în 2001. Aici s-a construit şi o casă de rugăciune, prin contribuţia deosebită a lui Crăiţă Petre; Galeşu – ca lucrători s-a implicat familia Gavrilă; Mihail Kogălniceanu; Valu lui Traian; Nicolae Bălcescu – în aceste 3 localităţi s-au implicat: Victor Cruceru, Marius Neamţu, şi alţii. Lucrarea corului a continuat să contribuie la închinarea Bisericii, dar şi în evanghelizare. S-au organizat concerte corale de Paşte şi de Crăciun, s-a făcut misiune în alte biserici – au coordonat această lucrare: Pascale Ion, Fabiola şi Liviu Vlăsceanu. Merită menţionaţi cei ce au slujit la acompanierea cântărilor din biserică: Dumitru N. Baban, Gergely Ioan, Rusu Mădălina, Holhoş Corneliu. Biserica a început să se împlice şi în misiune de evanghelizare în afara graniţelor ţării, adică în Macedonia. Ema Gogoi, care a terminat Facultatea de Teologie Baptistă – Asistenţă Socială, la Bucureşti, a plecat misionară în august 2001, în Macedonia, oraşul Koceani. Există o împlicare a bisericii şi în ajutorarea copiilor înfectaţi HIV, sau a celor neajutoraţi – aceasta în vederea arătării dragostei lui Dumnezeu celor ce au nevoie, dar şi a implicării credincioşilor din biserică în ajutorarea altora. Toate aceste implicări ale bisericii în evanghelizare şi în zidire spirituală arată modul minunat al lui Dumnezeu de a lucra în viaţa noastră, dar şi prin viaţa noastră la binecuvântarea altora. Înţelegem că biserica are un imens câmp de lucru. Fiecare credincios îl poate sluji pe Dumnezeu şi pe aproapele său.

Nu înseamnă că nu sunt probleme în Biserică. Ea nu este perfectă şi de aceea noi suntem chemaţi să fim umili înaintea Domnului şi, în acelaşi timp, să veghem unii asupra altora în dragoste. În perioada amintită mai sus, au fost mulţi disciplinaţi, sau excluşi. În ciuda multor lucrări pe care le face biserica, totuşi puţini sunt împlicaţi cu adevărat în slujirea lui Dumnezeu şi a semenilor.Ne dorim ca întreaga biserică să-L slujească pe Dumnezeu,şi fiecare să aibă implicarea sa în slujire de la Dumnezeu. Constatăm că suntem buni teoreticieni dar prea puţin punem în practică Cuvântul lui Dumnezeu. Mărturia creştină lasă foarte mult de dorit. Sunt multe cazuri când se reproşează că nu se fac evanghelizări, programe, nu sunt predici deosebite. Este adevărat, însă, de prea multe ori oamenii din lume reproşează credincioşilor baptişti, şi pe drept, că viaţa lor nu este sare şi lumină în lume. Ne place să ne simţim bine în fiecare duminică în părtăşie în cadrul serviciilor divine, dar nu suntem dispuşi să ne apropiem de oameni şi de sufletele lor cu dragoste şi cu Cuvântul lui Dumnezeu; nu suntem în stare să ne implicăm în viaţa celor din jurul nostru cu întreaga noastră fiinţă. În pofida libertăţii de care a avut parte biserica în această perioadă, în ciuda oportunităţilor date de Domnul credincioşilor Săi, există impresia că s-au oprit motoarele. Ne este greu să ne implicăm cu toată dăruirea, cu toată fiinţa în lucrul spiritual. Nu mai avem timp, nu mai avem suflu, nu mai avem pasiune pentru Domnul. Avem nevoie de o trezire spirituală profundă. Trebuie să ne rugăm Domnului pentru aceasta. Dincolo de toate acestea, totuşi, L-am văzut pe Dumnezeu la lucru pe măsura harului Său, nu pe măsura meritelor noastre, şi în perioada 1994 – 2002. Merită să-I mulţumim cu toată inima noastră pentru lucrarea harului Său.